joi, 7 februarie 2013

PREPARATE CULINARE DIN ARDEAL - SUPE

Mama m-a învăţat cu supa din mica copilărie. De atunci, dacă avem o supă sau o ciorbă la masa de prânz sau la cină ne simţim mai satisfăcuţi, indiferent din ce ar consta felul principal.
  1. Gulaş secuiec



 Ingrediente: 
500g carne de vită
1 ceapă roşie
1 linguriţă de sare şi de  boia de ardei dulce
1/4 linguriţă piper
chimion
500g cartofi
făină
1 ou.

Gustul supei este mai bun dacă se fierbe în ceaun, pe foc deschis.
Se căleşte ceapa tăiată mărunt în grăsime (de preferat untură de porc- mangaliţă). Se adaugă carnea de vită spălată şi tăiată cubuleţe. Se presară cu boiaua, sarea , piperul şi chimionul şi se fierbe la foc domol. Când carnea s-a înmuiat pe jumătate, se adaugă cartofii tăiaţi cubuleţe, se mai adaugă apă fierbinte şi se lasă să fiarbă până ce cartofii se înmoaie şi ei pe jumătate. Din 5 linguri de făină, 1 ou şi puţină sare amestecate, se rup găluşte mici în supă. Se condimentează cu pastă de ardei, chimion şi se lasă să fiarbă şi găluştele. La servire se adaugă frunze de pătrunjel mărunţite.


2.      Supă de cartofi cu tarhon



Ingrediente: 
500g carne de vită
o ceapă roşie
500g cartofi
 1 ou
făină
ulei
oţet
boia
tarhon.

Tarhonul (Artemisa dracunculus) este o mirodenie caracteristică bucătăriei ardelene chiar şi în timpul iernii.Se crede că ajută digestia şi scade balonarea. Se mai crede că aşa cum sugerează denumirea latină) apără drumeţul de muşcătura de şarpe (dragon)..
Se fierbe coada de vită în apă sărată în care se adaugă ceapa roşie mărunţită. Când carnea este fiartă se adaugă cartofii curăţaţi, tăiaţi cubuleţe. Între timp se prepară liesonul dintr-un gălbenuş de ou, 2 linguri de făină, puţină apă şi puţină smântână. Când cartofii sunt fierţi se ia de pe foc şi se adaugă liesonul. Se adaugă oţet după gust şi tarhon. În puţin ulei se adaugă o linguriţă rasă de boia de ardei, se încălzeşte la foc mic şi se dă culoare supei.


3.      Supă de cartofi cu foi de dafin


Ingrediente: 
un ciolan mic de porc sau costiţă afumată
500g cartofi
o ceapă roşie un morcov
o linguriţă de ulei, făină
o lingură de oţet
foi de dafin

Dafinul ajută digestia şi se pare că are efect spasmolitic şi de stimulare a poftei de mâncare. Aroma acestei mirodenii este completată de gustul cărnii afumate.
Se fierbe în apă ciolanul sau costiţa afumată. Când carnea este aproape moale, se adaugă cartofii, ceapa tăiată foate mărunt şi morcovul mărunţit în cubuleţe mărunte. Se asdaugă şi foi de dafin. Până ce fierb cartofii se prepară un rântaş. Într-o lingură de ulei se prăjesc 2 linguri de făină, apoi se adaugă boia de ardei dulce, sare şi piper. Se ia supa de pe foc, se diluează apoi cu supa şi se asezonează cu oţet după gust, apoi se mai dă încă o dată în clocot.

4.      Supă de mere

Ingrediente:
5 bucăţi de mere
indiferent de soi, de mărime mijlocie
smântână
făină
tarhon
oţet.

Merele curăţate, feliate se fierb în 1500ml apă sărată. Se îngroaşă cu un amestec de făină cu smântână. Se asezonează cu tarhon şi oţet.
Tarhonul dă gustul specific, picant acestei supe.


5.      Supă de fasole


Ingrediente:
500g fasole albă boabe
morcovi
o ceapă roşie
un ciolan
foi de dafin
tarhon
sare
piper. 
(Fasolea se înmoaie cu o seară înainte de preparare)

Se fierbe ciolanul în apa rece. Când s-a înmuiat pe jumătate, adăugăm fasolea. Cînd s-a înmuiat pe jumătate şi fasolea, se adaugă ceapa mărunţită şi morcovii cubuleţe mărunte. Când    s-au fiert, se ia supa de pe foc şi se adaugă la un rântaş roz. Se adaugă tarhon şi oţet şi se mai dă odată în clocot.



După cursurile de gastronomie audiate la facultatea de nutriţie, a devenit evidentă necesitatea adaptării reţetelor mamei la stilul de viaţă actual, mult mai sedentar decât pe vremea tinereţii părinţilor mei. Deci eu înlocuiesc rântaşurile din reţetele redactate, cu dressinguri preparate din creme de legume. Procedeul este mai laborios, dar gustul merită osteneala.
 Cei ce păstrează obiceiurile sănătoase de viaţă, consumând echilibrat alimente din toate categoriile necesare unui metabolism sănătos şi duc o viaţă activă, cu mişcare zilnică: mers pe jos, sporturi preferate sau grădinărit, nu vor avea nevoie de consiliere nutriţională şi nici nu vor suferi de bolile cronice caracteristice civilizaţiei moderne(4).
Pentru cei interesaţi în informaţii despre rolul alimentelor în sănătate şi pentru cei ce se confruntă cu probleme de sănătate The Food and Health Survey s-a angajat să fie primul forum care să asigure profesioniştilor din sănătate şi nutriţie informaţii relevante, verificate, folositoare adulţilor(9).
În sfârşit, indiferent de zona geografică în care s-a elaborat, modul de preparare al diferitelor componente de meniu ar fi bine să conţină la modul de servire un principiu absolut necesar vieţii sănătoase, acesta fiind relaxarea prin umorul tradiţional, atîta timp cât comicul ne înconjoară la tot pasul. Aşadar pentru o viaţă mai lungă, mai bună şi mai sănătoasă, ar fi de dorit să savurăm fiecare masă cu umorul anilor adolescenţei(10).
               



BIBLIOGRAFIA

1.                Barabasi Al, Song Ch et al, Limits of Predictibility in Human Mobility, Science, 2010, 1018-1021)
2.                Vasas Samu, Etnoiatrie, 2009
3.                Arcadie Percek, Terapeutica naturistă, 1987
4.                Ghidul Gastronomic al României, Bucătăria Tradiţională, 2009
5.                Grigore Gh, Plante medicinale, ceaiuri şi remedii fitoterapeutice, 2005
6.                www/Cochrane.org/reviews.
7.                Pataki Markus P, Pataki J, Székelyföld Ízei, 2006
8.                Health, 2006
9.                The Food and Health Survey, TFIC,2006
10.           Hal Urban,  Life’s Greatest Lessons,20 things that matter, 1992